Hanul Gabroveni

 

Hanul Gabroveni este aproape de finalizare. Partea veche a hanului va fi gata la data de 30 aprilie, iar corpul nou va fi finalizat în 5 luni. 

Primarul General, Sorin Oprescu, a verificat stadiul lucrărilor de restaurare a obiectivului de patrimoniu Hanul Gabroveni. La eveniment a fost prezent și ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

Hanul Gabroveni arată exact așa cum ne-am dorit întotdeauna să arate, adică să fie reconstruit cât mai aproape de original. Va fi un adevărat Institut Cultural Municipal și, în același timp,  va deveni un pilon de dezvoltare în ceea ce înseamnă proiectele de cultură la nivelul Municipiului București și la nivel național. Sunt mândru că le putem pune la dispoziție bucureștenilor, dar și celor care vizitează orașul nostru, un spațiu primitor de cultură chiar în Centrul  vechi al Capitalei.

În ceea ce privește finalizarea lucrărilor, Sorin Oprescu a arătat că obiectivul va fi dat în folosință în următoarele luni: „Îmi doresc să-l putem deschide cât mai curând, astfel încât bucureștenii să poată beneficia de tot ceea ce acest spațiu poate oferi din punct de vedere cultural: săli de spectacole, săli de expoziție, brasserie, cafenea, punct de informare turistica”.

Eugen Teodorovici, ministrul Fondurilor Europene:
Este un proiect frumos, iar pentru realizarea lui și-au dat concursul toți factorii implicați: domnul Primar General care efectiv a fost un sprijin real, echipa dânsului care a pus suflet în acest proiect, constructorul. Iar calitatea muncii sale se vede foarte clar. A fost un proiect dificil pentru că este un monument vechi și s-a lucrat pe o zonă necunoscută. Și, de la caz la caz, au apărut tot felul de spețe care, din fericire, au fost strămutate rapid de beneficiar și de constructor.”

DETALIILE TEHNICE AFERENTE LUCRӐRILOR DE RESTAURARE A OBIECTIVULUI DE PATRIMONIU “HANUL GABROVENI”

Hanul Gabroveni – monument istoric clasa A

Este un monument de arhitectură, construit între anii 1804 și 1818. Este situat în Centrul Istoric al Capitalei, între strada Lipscani și stradă Gabroveni.

Tipuri de lucrări de reabilitare

Lucrările de reabilitare a Hanului Gabroveni cuprind mai multe tipuri de execuţii:
- Conservare;
- Consolidare;
- Restaurarea Hanului Gabroveni şi a pasajului său comercial şi punerea în valoare a monumentului istoric clasa A – Hanul Gabroveni – Pasajul Comercial;
- Extinderea clădirii existente cu un corp nou.

Stadiul lucrărilor

Partea veche a hanului, cea care este realizată în parte pe fonduri norvegiene, va fi gata la data de 30 aprilie. Corpul nou va fi finalizat în 5 luni. 

Costuri

Costurile de realizare ale proiectului de au fost asigurate din mai multe surse: bugetul local al Primăriei Municipiului București și contribuția Mecanismului Financiar al Spaţiului Economic European, prin Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, Unitatea de Management a Proiectelor SEE (UMP).

Suma totală cheltuită pentru realizarea și finalizarea obiectivului de investiții “Hanul Gabroveni” a fost de 37.362.216 lei (TVA inclus). Din această sumă, conform indicatorilor tehnico economici aprobați, 23.633.147 lei (TVA inclus) reprezintă contribuția Primăriei Generale și 13.729.068 lei contribuția asigurată prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European. Din totalul investiției, 28.145.788 lei (TVA inclus) sunt lucrări de construcție, din care Primăria Municipiului București asigură e 21.189.388 lei, iar finanțatorii norvegieni 6.956.400 Lei (inclusiv TVA).

Arhitectură

Cele două construcţii – monumentul istoric şi extinderea sa – vor fi supuse, împreună, unei remodelări funcţionale (Centru Cultural European), care să permită integrarea  monumentului istoric în circuitul socio-cultural-turistic al Capitalei.7

Soluţia propusă, o îmbinare între vechi şi nou, pune în valoare spaţiile interioare cu caracter de reprezentativitate şi dă un sens activ curţii interioare-pasaj.

Principiul fundamental al soluţiei de arhitectură propuse este realizarea unei restaurări cât mai fidele a originalului (în măsura cunoaşterii acestuia), restaurare ce foloseşte tehnici tradiţionale de construcţie, îmbinate discret cu modalităţi de consolidare ultra-moderne.

Finisajele şi materialele folosite sunt alese astfel încât să se înscrie în stilul epocii (tencuieli mortar var-nisip colorate în masă, cărămidă aparentă, învelitori de titan-zinc, tâmplării de lemn, socluri de piatră naturală, pavaje din piatră cubică etc.)

Destinaţia Hanului Gabroveni

Ansamblul va găzdui un centru cultural-artistic la standard european, care va cuprinde o sală mare de spactacole cu 200 de locuri, o sală mai mică de 70 de locuri, o sală care ar putea avea destinația de studio sau de repetiție, 4 săli de expoziție, birouri, cafenea și punct de informare turistică..

Centrul cultural multifuncţional va dezvolta activităţi diverse, legate de arta reprezentării scenice, arte plastice, formare profesională continuă, organizare şi stocare de informaţie, administraţie, informare culturală şi turistică. Amenajarea și dotarea sălii de spectacole se va face prin accesare de fonduri cu ajutorul Mecanismului Financiar al Spațiului Economic European.

Beneficiile proiectului

Prin realizarea obiectivului “Hanul Gabroveni” ne propunem următoarele:

-  Introducerea în circuitul cultural al Municipiului Bucureşti a unei noi săli de spectacol cu o capacitate de aprox 200 de locuri; Cea mai recentă sală de spectacole, inaugurată în Municipiul Bucureşti în 2011, este sala de spectacole a Teatrului Excelsior.
- Realizarea unui centru cultural cu funcţiuni moderne (săli de conferinţe, spaţii expoziţionale, spaţiu comercial pentru valorificarea şi promovarea oraşului – magazin de suveniruri – şi punct de informare turistică), într-o zonă foarte frecventată de turişti străini;
-  Apariţia în zona centrului istoric a unui important spaţiu cultural care va revitaliza zona şi din punct de vedere cultural;
-  Se va reda Bucureştiului o clădire importantă, cu valoare istorică.

Constructor

Lucrările de restaurare, extindere și remodelare funcțională a Hanului Gabroveni au fost atribuite către SC Aedificia Carpați SA, în baza procedurii de cerere de ofertă derulată prin asocierea ArCuB cu Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, în calitate de autorități contractante.

 

SCURT ISTORIC AL IMOBILULUI

Nu se cunoaște data exactă a construirii Hanului Gabroveni. Istoricii pot certifica doar faptul că acesta nu a fost ridicat anterior anului 1847 pentru că, în acel an, în data de 23 martie, aproape un sfert din suprafața orașului București, cuprinzând și zona delimitată de Lipscani la nord și actuala stradă Franceză la sud, a fost devastată de un incendiu puternic.

Potrivit unor documente din vara anului 1847, Hagi Tudorache și cei cu care se învecina la est, Hagi Kevork Nazaretoglu și Hagi Agop Nazaretoglu, cer autorizații pentru „construirea din nou” a bolților lor din Zarafi, distruse de foc. Schițele făcute pe cererile acestora și planul Borroczyn din 1852 ajută la identificarea parcelelor pe care erau construite „bolţile” în cauză, parcele care coincid cu cele ale imobilelor 84-86, 88 (actualul Han Gabroveni). Prin urmare, este posibil ca aceste documente să fie, de fapt, actele de construcție ale viitorului Pasaj Comercial.

În ceea ce îl privește pe posibilul comanditar și prim proprietar al imobilului din Lipscani 84-88, Tudor Hagi Tudorache, acesta a fost unul dintre cei mai renumiți negustori din prima parte a secolului al XIX-lea.

El deținea un număr destul de mare de spații comerciale în hanul Sf. Gheorghe Nou şi, pe lângă acestea, şi un „grup de prăvălii” numite Hanişorul, care se găseau pe Lipscani. Cu puțin înaintea morții sale, în 1848, Tudor Hagi Tudorache se retrage din afaceri, cedându-i locul său unuia dintre fii, Constantin Hagi Tudorache. Potrivit indiciilor rămase din acea vreme, Hagi Kevork și Hagi Agop, vecinii lui Hagi Tudorache, erau proprietarii imobilului identificat astăzi cu adresa poștală Lipscani nr. 88. Această familie de negustori intrase în posesia imobilului respectiv în jurul anului 1825, în urma unui îndelungat șir de tranzacții consemnate în documentele vremii.

Construcția Hanului Gabroveni a avut atât destinație comercială, cât şi de găzduire a călătorilor și în special a negustorilor veniți din zona balcanică. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, hanul a fost „modernizat” după cerințele vremii, fiind transformat în hotel (Hotel Gabroveni). Hotelul Gabroveni-Universal, care mai există și astăzi pe stradă Gabroveni 12, conține în structura sa fragmente ale fostului han. Nu există, însă, date care să susțină identificarea Hanului Gabroveni cu Pasajul Comercial.

Începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea, Hanul Gabroveni este menționat într-o serie de lucrări dedicate istoriei Bucureștilor şi negoțului bucureștean. În lucrarea sa apărută în 1899, în capitolul referitor la hanuri, Ionnescu Gion arată că Hanul Gabroveni – care, conform actelor deținute de Russe și Ion Russescu, proprietari ai hotelului Gabroveni Universal, se mai numea și Bezeşten – era locul unde poposeau negustorii bulgari veniți de la Gabrovo, din Bulgaria. În privința așezării sale aflăm că edificiul era situat „la spatele Curții Domnești, în mijlocul numeroaselor și strâmtelor ulicioare neguţătoreşti din Târgul Dinăuntru”.

George Potra, al cărui studiu consacrat hanurilor din capitală este publicat pentru prima data în 1943, nu aduce date suplimentare față de cea ce se cunoștea deja la data respectivă. Preluând datele cunoscute deja de la Ionescu-Gion, istoricul afirmă că zidirea amplasată pe unul dintre fostele terenuri ale Curții Vechi a fost mai mult un han de popas al călătorilor și negustorilor veniți din sud și că, în jurul anului 1900, s-a transformat în „Hotel Gabroveni-Universal”.

În 1974 Dumitru Almaș și Panait I. Panait publică un studiu intitulat Curtea Veche din București. În capitolul în care este tratată chestiunea monumentelor istorice din perimetrul Curții Vechi, cei doi istorici discută inclusiv despre Hanul Gabroveni, pe care însă nu îl localizează pe fosturile locuri ale Curții Domnești, acolo unde se știa că fusese construit – adică la sud de strada Gabroveni – ci îl amplasează pe frontul de nord al străzii, identificându-l cu Pasajul Comercial situat între Lipscani și Gabroveni.

Cu toate că întreg imobilul din Lipscani 84-86 are valoare istorică, numărându-se printre imobilele vechi din București și din Centrul Istoric al orașului, construcția înglobează fragmente ale unor clădiri anterioare, ceea ce sporește valoarea istorică a unora dintre componente. Sondajele arheologice efectuate de-a lungul timpului în perimetrul fostei Curți Domnești au relevat faptul că această zonă a orașului era ocupată încă din secolul al XV-lea. În urmă cercetărilor desfășurate între 1967 și 1974, în incinta imobilului în discuție au fost descoperite urme ale unor clădiri din zidărie de cărămidă, probabil locuințe, ridicate pe acest loc la începutul secolului al XVIII-lea. Părți ale acestor construcții au fost integrate în clădirile ulterioare și sunt vizibile în anumite zone ale subsolului. Aceste fragmente de zidărie, datate la începutul secolului al XVIII-lea, au valoare istorică predominantă atât în raport cu restul imobilului, cât și în relație cu centrul istoric al orașului, numărându-se printre puținele elemente de arhitectură civilă păstrate din acea epocă.