Pasajul rutier Basarab

 

Primarul General al Capitalei, Prof. Dr. Sorin Oprescu:

„La începutul mandatului meu, această lucrare, ca şi multe altele, era aproape blocată. Nu erau terminate exproprierile, erau multe litigii, lucrările stagnau, consorţiul câştigator era la limita de a cere penalizări pentru că autoritatea locală nu îşi îndeplinea obligaţiile contractuale, plăţile nu se puteau face, proiectul de execuţie avea multe elemente incomplete etc. Volumul fizic de lucrări executate era de 12-15%. Practic, existau şase stâlpi şi o parte din tablierul de beton. Ȋn 3 ani am rezolvat deficienţele şi am încheiat această lucrare, care este la dispoziţia cetăţenilor din iunie 2011.”

Pasajul denivelat suprateran Basarab este cea mai mare şi complexă lucrare de infrastructură realizată în România în ultimii 20 de ani. Beneficiile acestei investiţii sunt evidente:

• Este o noua conexiune care intensifică dezvoltarea oraşului în zona nord-vest.
• Fluidizează traficul rutier în aproape 40% din Bucureşti (zona nord, zona vest, zona Gării de Nord şi cu impact important pe zona centrală), fiind componentă esenţială a închiderii inelului principal rutier al Capitalei.

Podul Basarab este traversat anual de peste 36.000.000 de oameni cu mijloacele de transport public din zonă şi 80.000 de vehicule.

1. OBIECTIVE

Realizarea unei lucrări de infrastructură care să:
➞ întregească inelul principal de circulaţie al Municipiului Bucureşti în partea de N – V.
➞ realizeze legătura rutieră şi de tramvai între Bulevardul Nicolae Titulescu –Şoseaua Orhideelor – Podul Grozăveşti – Bulevardul Vasile Milea (pentru circulaţia tramvaielor), respectiv Şoseaua Grozăveşti.

2. PERIOADA DE REALIZARE

2004 –2011

3. VALOAREA INVESTIŢIEI

Valoarea exproprierilor: 102.698.181,01 lei.
Valoare contractului: 672.762.436,33 lei, inclusiv TVA.

4. ETAPELE DEZVOLTӐRII PROIECTULUI

ETAPA I:
• 2000: Consiliul General al Municipiului Bucureşti aprobă indicatorii tehnico-economici, iar acest pas marcheaZă debutul proiectului. Valoarea totală a proiectului, inclusiv TVA, era prevăzută la 155.918.600 RON, cu o durată de execuţie de 48 de luni.
• 2002: printr-o decizie politică, se renunţă la proiect. Consecinţele sunt majore: pierderea unui contract cu finanţare europeană şi sistarea lucrărilor la studiul de fezabilitate, proiectare şi proiectele detaliilor de execuţie.

ETAPA II:
• 2004: CGMB aprobă din nou investiţia. Decizia a fost ca investiţia să se facă pe bani din bugetul local. Banii europeni au fost pierduţi. În comparaţie cu valoarea iniţială, suma alocată s-a dublat. Valoare totală (inclusiv TVA): 327.739.014, cu o durată de execuţie de 48 de luni.
• iulie 2006: se atribuie contractul de proiectare şi execuţie lucrări în valoare de 471.634.475 RON (inclusiv TVA) asocierii firmelor ASTALDI SpA (Italia) şi FCC CONSTRUCCION S.A, ce aveau ca termen de execuţie 28 de luni, finalizare în octombrie 2009.
• 2007-2008:CGMB aprobă două acte adiţionale, având ca scop rezolvarea exproprierilor. Valoare totală (inclusiv TVA): 768.585.112 RON.

ETAPA III:
• 2008-2009: proiectul este realizat în proporţie de 20%. Lucrările sunt blocate (nu sunt terminate exproprierile, apar multe litigii pe exproprieri, lucrările stagnează, plăţile nu se pot face).
• 2009: se realizează aprox. 95% din expropieri. Au fost expropriaţi 16.450 de metri pătraţi, 3952 metri pătraţi de construcţie. Pentru 91 de proprietăţi s-au plătit 100.579.995,72 RON (27 de milioane de euro). Proiectul este relansat. Valoarea actuală a pasajului Basarab este de 1.225.308.034 RON. Pentru ultima etapă, cea în care Pasajul a fost finalizat a fost nevoie de 266.534.597 RON.

• iunie 2011:este finalizat Pasajul Basarab,

Primele două etape au acoperit 80% din costuri şi 20% din muncă. Etapa a treia, cea mai dinamică marchează practic finalizarea uneia dintre cele mai importante investiţii în infrastructura bucureşteană.

Primarul General al Capitalei, Prof. Dr. Sorin Oprescu:
„Suntem foarte mulţumiţi cu toţii de cum a ieşit Pasajul, însă nota, bună sau rea, o să ne-o dea bucureştenii pentru că al lor este podul ăsta.”

Melih Gokcek, primarul oraşului Ankara, în timpul vizitei la Bucureşti:
„Îmi place foarte mult. Sunt sigur că populația va aprecia cel mai mult frumusețea și utilitatea acestui pod. Noi acordăm o importanţă deosebită acestor pasaje subterane şi supraterane, pentru că reprezintă singura modalitate de a fluidiza traficul în oraș. Doresc să-l felicit pe domnul primar Oprescu pentru că a reuşit să facă legătura, cu această lucrare, dintr-un capăt al oraşului în celălalt.”

5. CARACTERISTICI

Caracteristici tehnice:
• Viaductul principal al pasajului are o lungime totală de 1450 m (din care 117 m Podul pe Arce peste râul Damboviţa, respectiv 340 m Podul Hobanat peste zona Gării de Nord), cu bretele de acces la pasaj de 1126 m lungime şi rampe de acces de 1250 m.
• 4 lifturi şi 4 scări rulante.
• 2-3 benzi pe sens, în funcţie de zonă.
• 5 intrări: Şos. Grozăveşti, Strada Orhideelor, Calea Plevnei, Calea Griviţei, B-dul N Titulescu).
• 7 ieşiri: Şos. Grozăveşti, B-dul Vasile Milea, Şos. Orhideelor, Calea Plevnei, Calea Giuleşti, Calea Griviţei şi B-dul Nicolae Titulescu.

Caracteristici speciale:
• Cel mai lung pod hobanat din România – 360 m;
• Cel mai lat pod hobanat urban din Europa – 43.3 m în zona staţiei de tramvai peste CF (2 sensuri circulaţie auto a câte 2 benzi fiecare, cale dublă tramvai, 2 staţii de tramvai, câte una pe fiecare sens);
• Cel mai lung pasaj rutier din Bucureşti – 1,9 km;
• Ȋnălţimea pilonilor centrali – 80 m;
• Cel mai complex ansamblu de poduri reunite în realizarea pasajului – viaducte de beton armat, pod metalic în arc (120 m), pod metalic hobanat;
• Cel mai mare punct intermodal din România, reunind în acelaşi loc linie de tramvai pe pod, 3 linii de tramvai sub pod, linii de autobuz şi troleibuz, linii de metrou, 2 gări de cale ferată, la care se adaugă spaţii special amenajate pentru taxiuri şi 2 autogări pentru transport intern şi internaţional.

La proiect au lucrat muncitori de 5 naţionalităţi: români, portughezi, spanioli, italieni şi francezi.
Cu betonul şi oţelul folosit la realizarea pasajului s-ar fi construit 58 de blocuri de locuinţe.

6. BENEFICII

• închiderea inelului principal de circulaţie, ceea ce conduce la evitarea aglomeraţiei în zona centrală a orasului pe axa Nord – Sud, a zonei Gării de Nord, cât şi la întregirea liniei de tramvai pe acelaşi inel principal.
• reabilitarea străzilor aferente pasajului (Şos. N. Titulescu, şos. Orhideelor, calea Plevnei, calea Giuleşti, Bd.Geniului).
• descongestionarea centrului oraşului şi, în special, a axei N-S ca urmare a închiderii inelului principal de circulaţie.
• reabilitarea străzilor adiacente, precum şi crearea unui important punct intermodal de transport în zona Basarab între calea ferată, metrou şi transport de suprafaţă.
• reducerea consumului de carburanţi pentru mijloacele auto care tranzitează zona.
• crearea a peste 1500 de locuri de muncă pe perioada execuţiei şi a cca 50 locuri de muncă permanente după execuţie, pe timpul exploatării.


GALERIE VIDEO

See video  
See video