Pasajul D-na Ghica–Chişinău

 

Noul Pasaj suprateran D-na Ghica – Chişinău, inaugurat în luna decembrie 2012, vine în sprijinul bucureştenilor care tranzitează zona de Nord-Est, Est şi Sud –Est, ea conectând în mod direct 3 mari cartiere ale Bucureştiului: Colentina, Petricani şi Pantelimon. Astfel, distanţa parcursă de şoferi se reduce cu circa 5 km şi aproximativ 10-15 minute.

Tronsonul face parte din reţeaua majoră a Municipiului Bucureşti şi completează inelul median de circulaţie. Vor fi introduse linii de autobuz în zonă şi va fi realizată şi o linie de tramvai, spaţiul rezervat acesteia fiind prevăzut încă de acum în axul străzii.

Sorin Oprescu, Primarul General al Capitalei:
Această nouă arteră leagă trei cartiere: Colentina, Petricani şi Pantelimon, mergând şi către Balta Alba şi Berceni. Astfel, toată partea de sud va ieşi din Bucureşti folosind această arteră. Este practic unica soluţie de descărcare a traficului de pe viitoarea autostradă A3. Ne aşteptăm să circule pe aici în fiecare zi în jur de 35.000 de maşini în ambele sensuri.

 

 CARACTERISTICILE LUCRĂRII

  • Tronsonul face parte din reţeaua majoră a Municipiului București;
  • Asigură legătura directă a cartierelor Colentina şi Pantelimon şi devine, astfel, principalul drum de acces care face legătura între cele două zone ale Capitalei;
  • Completează inelul median de circulaţie. Efectele asupra traficului sunt vizibile atât la nivelul celor două cartiere, cât şi la nivelul inelelor de circulaţie ale Capitalei. Principalele zone de influenţă: Balta Albă, Pantelimon, Colentina, Şos. Petricani;
  • Reduce distanţa parcursă de automobilişti dintr-un cartier în altul cu circa 5 km;
  • Potrivit estimărilor, artera va fi traversată de circa 35.000-40.000 de autovehicule/zi; capacitate maxima: 80.000 de autovehicule / zi;
  • Noua arteră va facilita accesul către zona de sud, mai ales în condiţiile în care Autostrada A3 va fi finalizată şi dată în folosinţă.


 

DETALII TEHNICE

Realizarea proiectului a presupus trei tipuri de lucrări:

1. Refacerea și modernizarea străzii d-na Ghica, pȃnă în zona căii ferate.
2. Construcţia unei noi artere în continuarea stăzii dna Ghica şi până la Complexul Delfinul, spre b-dul Chişinău.
3. Realizarea unui pasaj care traversează linia de cale ferată Bucureşti- Constanţa.

Lungime pod: 363 m
Lungime totală lucrare: 1.8 km

Lucrările au demarat pe un teren viran, fiind necesare exproprieri şi lucrări de construcţii-montaj atât de drum, cât şi de pod. Întreaga arteră are acum 4 benzi de circulaţie, câte două pe fiecare sens, şi o lungime totală de 1.8 km.
 

REZULTATE

  • Au fost create 136 de noi locuri de parcare: 13 locuri la Policlinica Delfinului, 20 la Fabrica de Mobilă, 91 lângă breteaua podului Dna Ghica, 12 în zona de intrare către pod (Heliade între Vii);
  • Au fost amenajate spaţiile verzi pe întreaga lungime a lucrării;
  • Au fost refăcute reţelele edilitare din întreaga zonă;
  • Realizarea noii artere a presupus şi înfiinţarea trotuarelor, asigurarea iluminatului public, semnalistică rutieră, dar şi realizarea legăturilor la nivelul solului cu rampele pasajului.


 

CONSTRUCTOR

SCT BUCURESTI
 

VALOAREA LUCRĂRII

37.500.000 RON, fără TVA ( valoarea lucrărilor executate în perioada 2011-2012)
 

TERMEN DE FINALIZARE

Conform contractului de execuţie a lucrărilor, termenul de finalizare a lucrărilor este sfârşitul anului 2012.
 

ISTORICUL LUCRÃRILOR

Lucrările de construcţii-montaj au demarat în anul 2007, în baza unui proiect început în 2002 şi finalizat în 2007. Din cauza diferenţelor foarte mari existente între situaţia reală din teren şi prevederile proiectului ethnic, au apărut primele probleme majore în ceea ce priveşte execuţia lucrărilor.

Având în vedere calitatea defectuoasă a proiectului, care a generat o ofertă ce nu putea fi dusă la îndeplinire, precum şi solicitările venite din partea constructorului privind majorarea valorii iniţiale a contractului cu mai mult de 100 la sută, PMB a demarat o analiză a situaţiei existente. Pe parcursul efectuării acestor verificări, constructorul a abandonat şantierul, făcând posibile eventuale accidente, precum prăbuşirea anumitor grinzi pe persoanele care începuseră să vandalizeze zona. De asemenea, abandonarea lucrărilor a dus şi la degradarea masivă a lucrărilor deja executate.

În aceste condiţii, Municipalitatea s-a adresat instanţei, solicitând rezilierea contractului, acest lucru realizându-se în mai 2011. În octombrie 2011, Primăria Municipiului Bucureşti a demarat o nouă procedură cu scopul selectării unui alt constructor în vederea finalizării lucrărilor.

În martie 2012 s-a obţinut autorizaţia de construire, în prealabil efectuându-se activităţi de punere în siguranţă a şantierului, conservarea lucrărilor deja efectuate, evacuarea deşeurilor menajere depozitate în zonă (circa 500 de camioane de-a lungul a 7-8 ani ) etc.

În ceea ce priveşte exproprierile, Primăria Sectorului 2 a primit în administraţia Videanu aproximativ 12.000 mp în vederea schimbului de proprietăţi cu cei care deţineau imobile în zonă. Din această suprafaţă s-au folosit doar 8000 mp, motiv pentru care zona nu a fost liberă de sarcini până în momentul în care PMB nu a asigurat fonduri pentru exproprieri. Odată cu aprobarea bugetului pe anul 2012 au fost aprobate sumele necesare, astfel încât în mai puţin de 6 luni a fost achiziţionat terenul necesar desfăşurării lucrărilor, acest teren fiind acum proprietatea PMB.