Lucrări de infrastructură

 

Reţeaua de drumuri a Bucureştiului are o distribuţie radială şi circulară, cu o lungime totală de aproximativ 1900 de km şi este structurată în principal pe două inele concentrice de trafic: central şi periferic. Distanţa dintre străzile principale şi zona centrală (inelul interior de trafic) este de aproximativ un kilometru pe axa Est-Vest şi de 2-3 kilometri pe axa Nord-Sud.

Numai pe reţeaua de bulevarde centrale (9 bulevarde care converg către inelul interior de trafic şi către centrul oraşului – Piaţa Unirii) se poate atinge un volum de trafic de peste 50.000 de maşini/zi pe ambele sensuri de circulaţie.

Primarul General al Capitalei, Prof. Dr. Sorin Oprescu:

„Ne-am asumat cu toţii că Bucureştiul este subdimensionat. Toate analizele şi expertizele efectuate indică faptul că, dacă nu se acţionează energic cu implementarea de proiecte şi măsuri de dezvoltare clare, congestia traficului în Bucureşti va atinge un grad din ce în ce mai ridicat între anii 2013 – 2027, riscând blocarea reţelei principale de străzi a Bucureştiului.

Conştienţi de această realitate, am intervenit pe mai multe direcţii: construirea şi reabilitarea de pasaje subterane şi supraterane, supralargirea unor bulevarde şi artere de circulaţie, construirea unor străzi noi, dotarea sistemului de reţele stradal cu marcaje, indicatoare rutiere, limitatoare de viteză, senzori de mişcare pentru trecerea de pietoni, marcaje tactile, separatori de trafic, etc.

Ȋn ultimii 4 ani, s-au reabilitat 90 de străzi, respectiv peste 787.000 mp de carosabil şi 329.754 mp de trotuare. Este vorba despre artere care nu au mai intrat în reparaţii de 15-20 de ani. Alte 204 străzi sunt incluse în programele de întreţinere multianuală.”

1. ADMINISTRAŢIA STRӐZILOR

Programul de întreţinere multianuală

Ȋn perioada 2008-2012, Administraţia Străzilor a urmărit îmbunătăţirea condiţiilor de trafic rutier şi pietonal pe arterele aflate în administrare prin executarea de:

1. Lucrări de reabilitare sistem rutier

Lucrările de reabilitare sistem rutier au urmărit implementarea unor soluţii tehnice diferite în concordanţă cu clasa tehnică a străzilor, astfel încât lucrările executate să corespundă cerinţelor de trafic, calitate şi durată de exploatare cât mai mare fără intervenţii majore. Pe aceste artere nu s-au executat lucrări de reabilitare sistem rutier în ultimii 15-20 de ani.

Tipuri de lucrări:
➞ lucrări de infrastructură (strat de nisip, balast, piatră spartă sau beton de ciment);
➞ lucrări de suprastructură (2-3 straturi de mixturi asfaltice);
➞ lucrări de canalizare pluvială în vederea asigurării scurgerii apelor meteorice pe arterele principale, cu extindere pe arterele secundare preluate în administrare.

In perioada 2008-2012 au fost reabilitate 84 străzi în toate sectoarele Capitalei, având o suprafaţă de 1.017.861 mp, din care carosabil 711.769 mp şi trotuare 306.092 mp. Au fost finalizate în procent de 50-75% alte 6 străzi cu o suprafaţă de 98.916 mp, din care carosabil 75.254 mp şi trotuare 23.662 mp.

Valoarea lucrărilor de reabilitare sistem rutier carosabil , trotuare şi canalizare pluvială executate este de 464.537.000 lei.

2. Lucrări de întreţinere

Programul de întreţinere multianuală 2008-septembrie 2010

S-a continuat programul de întreţinere multianuală pentru 98 de artere principale, având o suprafaţă totală de 3.388.742 mp, din care carosabil 2.372.586 mp şi trotuare 1.016.156 mp.

Tipuri de lucrări: lucrări specifice de întreţinere, respectiv colmatări fisuri, reparaţii locale, reparaţii pe suprafeţe extinse, ridicări la cota camine şi capace edilitare, în aşa fel încât pe aceste artere să se menţină nivelurile de serviciu contractate iniţial pe întreaga perioadă.

Valoarea lucrărilor de întreţinere efectuate este de 220.000.000 lei, inclusiv TVA.

Un nou program de întreţinere multianuală a străzilor 2011-2015

Menţinerea în continuare a unei reţele de străzi viabile pentru un trafic rutier în continuă creştere, în condiţii de siguranţă şi confort, cu costuri cât mai mici, a impus iniţierea unui nou program de întreţinere multianuală a străzilor. Acest gen de contract prezintă numeroase avantaje – calitate ridicată, costuri reduse, mai puţine riscuri, timp mai scurt de realizare a lucrărilor, facilităţi în gestionarea bugetului – comparativ cu sistemul clasic de realizare a lucrărilor de întreţinere – prin reparaţii locale, peticiri şi acţiuni de urgenţă care au generat costuri mai mari şi o perioadă de realizare mai mare.

Ȋn afara celor 98 de artere incluse în programul de întreţinere multianuală în perioada 2008-2010, în noul program au fost introduse alte artere principale şi secundare, asfel încât numărul total de străzi a ajuns la 204, cu o suprafaţă de 6.809.236 mp, din care carosabil 4.723.557 mp şi trotuare 2.085.679 mp.

Valoarea lucrărilor executate în anul 2011 este de 107.905.000 lei, inclusiv TVA.

2. STRӐZI ŞI BULEVARDE REABILITATE

Supralărgirea Constantin Brâncoveanu şi Supralărgirea Niţu Vasile

Supralargirea de la 3 la 6 benzi a b-dului Constantin Brâncoveanu (între str. Niţu Vasile – str. Turnu Măgurele). Este vorba despre artera considerată coloana vertebrală a circulaţiei din cartierul Berceni.

Ȋn aceeaşi zonă, supralargirea de la 2 la 4 benzi a străzii Niţu Vasile. Pe ambele artere s-au realizat simultan lucrări la trotuare, amenajarea spaţiului verde şi iluminatul public.

Lucrările au fost încheiate în 2010, iar rezultatele sunt o mai bună distribuire a traficului în zona rezidenţială Berceni şi crearea unei fluenţe mai bune pentru linia de troleibuz, evitându-se ambuteiajele.

Supralărgirea Tudor Vladimirescu

Ȋn 2010 s-au încheiat lucrările de supralargire şi modernizare de la 4 la 6 benzi pe B-dul Tudor Vladimirescu. Transformarea acestui bulevard în arteră de categoria I reprezintă un pas important pentru închiderea inelului principal de circulaţie, cuprins în strategia Primăriei Municipiului Bucureşti de fluidizare a traficului din Capitală.

Străpungerea 1 mai (fosta Compozitorilor)

Ȋn 2011 a fost deschisă circulaţia pe o nouă arteră denumită Străpungerea 1 Mai (fosta Compozitorilor).
Practic, este o stradă nou realizată, incluzând sistemul rutier, trotuare, pistă de biciclişti, parcări în spic, canalizare, iluminat stradal, marcaje şi semnalizări rutiere. Lucrarea realizează legătura între b-dul 1 Mai şi Drumul Sării, fiind o soluţie alternativă la ceea ce înseamnă accesul înspre şi dinspre Centru şi cartierul Drumul Taberei – una dintre cele mai solicitate artere pentru traficul zilnic.

Bulevardul Aviatorilor

Reabilitarea şi modernizarea zonei compuse din b-dul Aviatorilor – b-dul Constantin Prezan – b-dul Mircea Eliade şi P-ţa Charles de Gaulle.

Lucrările finalizate în 2010 au constat în refacerea întregii infrastructuri a bulevardelor respective. principala realizare a fost că s-a trecut la îmbrăcăminte asfaltică, în locul pavajului de piatră naturală, ceea ce permite condiţii de trafic mai bune şi întreţinere uşoara şi rapidă.

Piatra cubică a fost refolosită în vederea menţinerii caracterului cultural al unor zone unde valorile de trafic sunt reduse, de exemplu Centrul Istoric.

Strada Viitorului

Lucrările pe Str. Viitorului (Şos.Ştefan cel Mare – Piaţa Galaţi – Str.Alexandru Donici) au constat în:
• Modernizarea liniei de tramvai, a liniei de contact, a carosabilului şi a trotuarelor;
• Consolidarea şi repararea reţelei de canalizare;
• Refacerea reţelelor de alimentare cu apă/gaz/iluminat public (s-au schimbat stâlpi şi corpuri de iluminat, introducerea reţelei subterane de date NetCity);
• Introducerea sistemului de management trafic la intersecţiile str. Viitorului cu str. Mihai Eminescu şi str. Viitorului cu b-dul Dacia;

Necesitatea investiţiei era dată de gradul avansat de uzură a liniei de tramvai şi a carosabilului, fapt ce crea mari dificultăţi a fluenţei şi condiţiilor de siguranţă a circulaţiei.

Lucrarea a fost finalizată în 2010.

Reabilitare Tunari

Lucrările pe Strada Tunari (Şos.Ştefan cel Mare – Piaţa Galaţi) au constat în:
• Modernizarea liniei de tramvai, a liniei de contact, a carosabilului şi a trotuarelor;
• Consolidarea şi repararea reţelelor edilitare, a sistemului de iluminat public;
• Introducerea reţelei subterane de date NetCity.

Străpungerea Ciurel

Penetraţia Splaiul Independenţei – Ciurel – autostrada Bucureşti-Piteşti (A1) este următorul mare obiectiv de infrastructură pentru Bucureşti. Odată realizată, va deveni o adevarată magistrală de vest a Bucureştiului, o alternativă importantă pentru b-dul Iuliu Maniu (Militari). Va face legătura între centrul Capitalei şi zona de nord cu autostrada Bucureşti-Piteşti.

Este un sistem rutier complex, de tip drum expres, având o lungime de 12,5 km, cu 6 benzi, la care se adaugă un pod hobanat de o lungime de 235 de metri şi o lăţime de 13,9 m (necesar traversării râului Dâmboviţa) şi trei noduri rutiere prevăzute cu pasaje şi bucle de urcare coborare dintre care cel mai mare este în zona sos. Virtuţii.

Beneficiile proiectului:
- Descongestionează si redistribuie circulaţia de pe b-dul Iuliu Maniu care, în prezent, preia 80% din traficul provenit sau de acces de pe autostrada A1.
- Asigură circulaţia în regim de prioritate pentru cei care vor să tranziteze oraşul din zona de nord şi centru, scăzând astfel timpul de deplasare şi fluidizând traficul în aproape jumătate din Bucureşti.
- Creează posibilitatea de benzi proprii pentru mijloacele de transport în comun.

Supralărgire Şoseaua Pipera şi pasaj denivelat

Lucrările au constat în:
- Lărgirea la 6 benzi de circulaţie a Şos. Pipera (între intrarea din Pipera – Calea Florească şi calea ferata Bucureşti-Constanţa);
- Executarea unui pasaj superior cu 4 benzi de circulaţie;
- Realizarea, completarea şi modernizarea reţelei de drumuri locale şi laterale aferente;
- Refacerea întregii structuri edilitare (electricitate, gaze, telecomunicaţii, apa şi canal);
- Reparaţii trotuare şi amenajarea de spaţii verzi, asigurarea iluminatului arhitectonic şi stradal din zonă.

Beneficiile proiectului:
- Prin realizarea proiectului se descongestionează traficul din două intersectii foarte aglomerate, respectiv Barbu Văcărescu cu Şos. Pipera şi Şos. Pipera cu Calea Floreasca.
- Se va influenţa pozitiv circulaţia a peste 100.000 de vehicule zilnic din întreaga zonă, prin reducerea timpului de deplasare, scăderea blocajelor şi ambuteiajelor.
- Creşterea fluenţei circulaţiei într-un areal mult mai mare cuprinzând străzile Petricani, Dimitrie Pompei, str. Barbu Văcărescu, str. Av. Şerbănescu, Calea Floreasca şi Şos. Fabrica de Glucoză
- Aceste beneficii se vor amplifica odată cu finalizarea lucrărilor la viitoarea autostrada A3 (Bucureşti-Braşov) care va avea o conexiune mult mai bună cu oraşul.

Proiectul a fost finalizat în aprilie 2012.

Străpungerea Bdul N. Grigorescu – Splai Dudescu

Este un proiect de mare anvergură, fiind cel mai important segment al inelului median.
Constă într-un complex de lucrări format din:
- refacerea totală a b-dul Nicolae Grigorescu, pe o lungime de cca 2,4 km, cu un carosabil de 3 benzi pe sens, si a b-dului Splai Dudescu, pe o lungime de 1,2 km, cu 4 benzi pe sens;
- pasaj rutier peste Splai Dudescu şi Dâmboviţa;
- pod de 64 m, peste Dâmboviţa, la nivelul Splai Dudescu.

Beneficiile proiectului:
- Face legătura între cartierele Olteniţei, Balta Albă, Pantelimon şi cartierele Colentina, Doamna Ghica, zona de nord a Bucureştiului cu accesul spre aeroportul Otopeni, DN1 spre Ploieşti şi viitoarea autostradă A3 Bucureşti-Braşov.
- Permite astfel crearea unei alternative circulaţiei de pe inelul format de Şos. Mihai Bravu – Ştefan cel Mare .
- Populaţia din sud şi sud-estul Bucureştiului poate accesa mai uşor şi mai rapid atât autostrada Soarelui, A2, spre Constanţa, aeroportul Otopeni, drumul naţional spre Ploieşti, Valea Prahovei – Braşov şi viitoarea autostrada A3 – Bucureşti-Braşov.

Termen de finalizare 2013.

Străpungerea Dna Ghica – Chişinău

Artera de strapungere str. D-na Ghica – Bd. Chisinau + pasaj

Este o lucrare complexă, care include şi pasajul suprateran peste calea ferată (str. Heliade dintre vii – Şos. Pantelimon). Lucrarea constă în:
- Refacerea şi modernizarea străzii d-na Ghica, până la nivelul căii ferate şi apoi continuarea construcţiei stradale până la nivelul complexului Delfinul, spre b-dul Chişinău – artera care va avea 4 benzi pe sens, o lungime totală cca 1.8 km şi o lăţime de 21 m, echipată şi dotată cu reţele edilitare adecvate, semnalistică rutieră şi amenajare trotuare şi spaţii verzi.
- Pasajul suprateran care va traversa linia de cale ferată realizează legătura între cele două segmente ale arterei rutiere prezentate anterior.

Beneficii:
- Lucrarea rezolvă un blocaj funcţional de circulaţie, între cartierele Balta Alba – Pantelimon şi Colentina – d-na Ghica – Şos. Petricani.
- Face parte din completarea inelului median de circulaţie.

Termen de finalizare – finalul anului 2012.

Bulevardul Aerogării

O particularitate a proiectului este realizarea unei parcări supraetajate, în sistem park & ride, inclusă într-un terminal multinodal cu 204 locuri, a cărei execuţie va începe în perioada imediat următoare.

Beneficiile lucrării:
- Optimizarea circulaţiei rutiere şi de tramvai, prin creşterea siguranţei, confortului şi vitezei comerciale de transport pe această arteră care este componentă a tramei majore de circulaţie a Bucureştiului, amplasată în sectorul 1 şi care asigură legătura între două artere importante ale oraşului, b-dul av. Şerbănescu şi Şos. Bucureşti-Ploieşti, dar şi spre cele două porţi de intrare aeriene, aeroportul Băneasa şi aeroportul Otopeni.

Termen de finalizare – semestrul I – 2012.

Bulevardul Liviu Rebreanu

Reabilitarea sistemului rutier şi liniei de tramvai – Bd. L. Rebreanu
• Linia de tramvai modernizată – 5950 m
• Zone verzi – 8.460 mp

Termen de finalizare – parţial trimestrul IV – 2012 şi total sem. I – 2013.

Străpungerea Buzeşti – Berzei – Vasile Pârvan

Particularitatea investiţiei propuse constă în faptul că se bazează pe o facilitate nouă, respectiv realizarea legăturii între străzile Vasile Pârvan – B.P. Haşdeu – Uranus, legătură ce se va realiza prin incinta Palatului Parlamentului (trece pe sub curtea Palatului Parlamentului) prin prelungirea aliniamentelor străzilor menţionate mai sus, respectiv strada Haşdeu în zona de Nord şi strada Uranus în zona de Sud. Soluţia tehnică adoptată a fost concepută pornindu-se de la premisele celei mai bune calităţi / grad de adecvare / eficienţă economică / locaţii alese, în conditiile unor constrângeri de ordin bugetar fireşti.

Soluţia propusă asigură cel mai bun grad de satisfacere a participanţilor la trafic (pietoni şi autovehicule), deserveşte cel mai bine circulaţia în zona Palatului Parlamentului şi, în plus, asigură facilitatea realizării unei axe neîntrerupte de circulaţie pe direcţia Nord-Sud în municipiul Bucureşti.

Ȋn anul 2009 s-au demarat lucrările de execuţie, pe tronsoane, din lipsă de amplasament. Astfel pe tronsoanele P.ţa Victoriei – Occidentului şi Calea Plevnei – Ştirbei Vodă s-au executat lucrări de drum şi cale de rulare . S-au finalizat lucrări la reţelelor edilitare pe tronsonul Piaţa Victoriei-Occidentului.
Valoarea lucrărilor de execuţie decontate a fost de 5.440.000 lei.

În anul 2010 lucrările au continuat pe aceste tronsoane, constând în finalizarea lucrările edilitare. S-au executat lucrări la cale de rulare, carosabil şi trotuare.
Valoarea lucrărilor de execuţie decontate a fost de 33.832.000 lei.

În anul 2011 s-au finalizat lucrările pe cele două tronsoane fiind redate circulaţiei. În acelaşi timp au început lucrările la reţelele edilitare si modernizare cale de rulare , carosabil şi trotuare pe tronsoanele Ştirbei Vodă-Calea Griviţei şi Calea Griviţei-Occidentului. Din faptul că Hala Matache constituie un monument istoric a necesitat modificarea proiectului tehnic iniţial.

Valoarea lucrărilor de execuţie decontate a fost de 47.325.000 lei.

Suma totală alocată la finele anului 2011 a fost de 194.042.000 lei, din care exproprierile în valoare de 108.988.000 lei (suprafaţă teren-12.528 mp, suprafaţă construită-17.460 mp, suprafaţă împrejmuire-10 ml).

Valoare contract: 157.527.000 lei

Stadiul lucrării:
Ȋn prezent este finalizat tronsonul 5 (între str. Virgiliu şi Vasile Pârvan). Ȋn următoarele 2-3 luni vor fi finalizate următoarele 4 tronsoane ale etapei I, care cuprind porţiunea între Piaţa Victoriei – Occidentului – Griviţei – Mircea Vulcănescu – Virgiliu, aflate în stadiu avansat de execuţie.

3. PASAJE

Pasajul Basarab

Cea mai mare şi complexă lucrare de infrastructură realizată în România în ultimii 20 de ani.
La începutul mandatului, această lucrare era aproape blocată (nu erau terminate exproprierile, erau multe litigii, lucrările stagnau, consorţiul câştigător era la limita de a cere penalizări pentru că autoritatea locală nu îşi îndeplinea obligaţiile contractuale, plăţile nu se puteau face, proiectul de execuţie avea multe elemente incomplete etc. Volumul fizic de lucrări executate era de 12-15%. Practic, existau şase stâlpi şi o parte din tăblierul de beton. Ȋn 3 ani deficienţele au fost rezolvate şi lucrarea a fost încheiata, Pasajul Basarab fiind din iunie 2011 la dispoziţia cetăţenilor.

Beneficii:
- Este o nouă conexiune care intensifică dezvoltarea oraşului în zona nord-vest.
- Fluidizează traficul rutier în aproape 40% din Bucureşti (zona nord, zona vest, zona Gării de Nord şi cu impact important pe zona centrală) fiind componenta esenţială a închiderii inelului principal rutier al Capitalei.

Traficul mediu zilnic estimat este de 80.250 de vehicule pe zi.

Pasajul suprateran Pipera

Face parte din obiectivul de investiţie supralărgirea Şos. Pipera, realizează supratraversarea b-dului Barbu Văcărescu şi a Căii Floreasca.

Proiectul a fost finalizat în aprilie 2012.

PASAJE ȊN EXECUŢIE

Consecvent masterplanului Bucureştiului şi implementarii principalelor proiecte de infrastructură, s-a început realizarea altor pasaje care sunt în diverse faze de execuţie, unele dintre ele fiind componente a unor lucrări de investiţii în infrastructură mai ample, fiind asociate cu deschidere de noi artere, reabilitări, supralărgiri, penetraţii.

Pasajul suprateran Mihai Bravu – Splaiul Unirii

Necesitatea realizării acestui pasaj a derivat din circulaţia din ce în ce mai dificilă, cu blocaje frecvente, în această zonă.

- Este realizat pe direcţia inelului principal de circulaţie, rezolvă subtraversarea a două puncte esenţiale – Spaliul Unirii şi Dâmboviţa pe de-o parte, iar pe de cealaltă parte, intersecţia Mihai Bravu cu Calea Văcăreşti.
- Este compus din 2 pasaje rutiere supraterane, care vor încadra zona de tramvai existentă la nivelul solului.

Caracteristicile celor două pasaje sunt:
• Firul 1 – Calea Văcăreşti – Mihai Bravu – 675 m;
• Firul 2 – Mihai Bravu – Calea Văcăreşti – 687 m;
• Podul principal care subtraversează Dâmboviţa este realizat din 2 arce paralele metalice cu tiranţi verticali şi tăbliere mixte;
• Lucrarea este completată de amenajarea şi reconfigurarea intersecţiilor tronsonului inelului principal de circulaţie cu Splaiul Unirii şi cu Calea Văcăreştilor, precum şi de realocări şi reabilitari de reţele edilitare complexe;
• Stadiul de execuţie a lucrărilor este de cca 30-35% , cu termen de finalizare trim. IV 2012.

Pasajul suprateran Bd. Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu
Face parte din amplul obiectiv de investiţii străpungere bd. Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu.
Este compus din două elemente:
- Pasaj rutier peste Splai Dudescu – Dâmboviţa, în lungime de 137 m liniari;
- Pod peste Dâmboviţa – la nivelul Splaiului Dudescu, de 64 m.

Termen de finalizare – semestrul I 2013.

Pasajul Splaiul Independenţei – Ciurel – A1

Pe traseul acestui viitor sistem rutier complex, o adevarată magistrală de Vest a Bucureştiului, se găsesc mai multe componente de tip pasaje ca:
- Pod hobanat de supratraversare a râului Dâmboviţa;
- Pasaj rutier de traversare a şoselei Virtuţii cu subpasaje pe rampele şi buclele de coborâre în Splaiul Independenţei şi Virtuţii;
- Noduri rutiere în zona Uverturii şi Apusului.

Pasajul suprateran peste calea ferată Str. Heliade dintre Vii – Şos. Pantelimon

- Face parte din proiectul de investiţie artera de străpungere Doamna Ghica- Chişinau;
- Este un pasaj de supratraversare peste calea ferată cu o lungime totală de 85,80 m şi o lăţime de 27,50 m.

Termen de finalizare trim. III 2012.

PASAJE REABILITATE

Pasajul Unirii şi Pasajul Victoriei

Ȋn anul 2009 s-au executat şi finalizat lucrările de proiectare şi renovare, reabilitare sistem de ventilaţie, sistem staţii de pompare etc. la două pasaje rutiere care ocupă un loc important în peisajul urban al Municipiului Bucureşti – Pasajul Unirii şi Pasajul Universităţii. Până în anul 2009 nu s-au făcut lucrări de reparaţii sau reabilitare sau alte genuri de lucrări la aceste obiective.

Valoarea lucrărilor executate este de 34.050.000 lei, inclusiv TVA.

Ȋn baza proiectelor tehnice s-au realizat următoarele tipuri de lucrări :
- Curăţarea, etanşeizarea şi tratarea cu mortare special a rosturilor;
- Tratarea zonelor cu infiltraţii;
- Placarea pereţilor şi a stâlpilor cu granit;
- Placarea pereţilor cu panouri de tablă;
- Etanşarea bazinelor de retenţie;
- Ȋmbunătăţirea şi refacerea instalaţiei de iluminat;
- Reabilitarea staţie de pompare şi a sistemului de ventilaţie.

Pasajul Universităţii

Având in vedere faptul că în ultimii 25 de ani la Pasajul Universităţii nu s-au executat lucrări de reparaţii, reabilitare sau modernizare a fost necesar ca în anul 2008 acest pasaj pietonal aflat în zona centrală a unei capitale europene să fie introdus într-un proces de modernizare.

Lucrările executate au constat în:
- Igienizarea şi desfiinţarea spaţiilor interioare;
- Modernizarea instalaţiei electrice şi sanitare;
- Recompartimentări în vederea creeării unor noi spaţii publice moderne şi funcţionale;
- Placări cu materiale noi estetice şi uşor de întreţinut, ţinând cont de traficul pietonal ce se desfaşoară zilnic în acest pasaj;
- Instalarea unor noi scări rulante.

Valoarea lucrărilor executate este de 19.500.000 lei, inclusiv TVA.

Pasajul Lujerului

Ȋn anul 2010 Administraţia Străzilor a inclus în programul de reabilitare pasajul rutier Lujerului, situat în sectorul 6 al Capitalei, în baza prevederilor expertizei tehnice şi a necesităţii reconfigurării zonei de suprafaţă a pasajului în concordanţă cu creşterea continuă a traficului rutier.

Principalele lucrări executate:
- Reparaţii şi consolidări a structurii de rezistenţă;
- Realizarea unei staţii de pompare;
- Refacerea şi repunerea în funcţiune a sistemului de canalizare, inclusiv realizarea unei staţii de pompare;
- Realizarea, echiparea şi punerea în funcţiune a unui nou post de transformare;
- Realizarea unei centrale de ventilaţii, precum şi a instalaţiei de ventilaţie;
- Alimentarea cu apă;
- Placarea pereţilor verticali;
- Reamenajarea zonei de la suprafaţa pasajului: amenajări urbane – spaţii verzi, amplasare de mobilier urban, reglementarea circulaţiei – reorganizarea intersecţiei cu b-dul Iuliu Maniu.

Valoarea lucrărilor de reabilitare executate este de 55.200.000 lei, inclusiv TVA.

4. REPARAŢII PODURI

Un alt obiectiv important a fost realizarea de reparaţii capitale la podurile rutiere deja existente, aflate în mare majoritate în stare de degradare, unele având afectată chiar structura de rezistenţă, prezentând un risc mare pentru siguranţa circulaţiei.

S-au facut intervenţii la podul Bordei, podul Lacul Tei, podul Lac IOR, Pod Ciurel, pod Timpuri Noi, pod Tei Boboc.

Podul Bordei şi Podul Lacul Tei

Având în vedere defectele şi degradările semnalate în expertiza tehnică şi faptul că până în anul 2009 nu s-au executat lucrări de reparaţii sau reabilitare (cele două obiective încadrându-se în clasa tehnica IV – stare nesatisfăcătoare, conform “Instrucţiunilor pentru stabilirea stării tehnice a unui pod“), în a doua perioadă a anului 2009 au fost demarate lucrărilor de reparaţii la Podul Lacul Tei, iar în anul 2010 lucrările la Podul Bordei.

Principalele lucrări executate în baza proiectelor tehnice au fost:
- Curăţarea, degajarea rosturilor şi a zonelor de beton;
- Aplicarea de mortare special;
- Lucrări de protecţie anticorozivă a suprafeţelor de beton;
- Lucrări de sablarea, curăţare, injectare;
- Refacerea hidroizolaţiilor;
- Refacerea parapeţilor;
- Reabilitare cale pod şi trotuare cu mixturi asfaltice;
- Lucrări la zona RATB.

Valoarea lucrărilor executate este de 5.131.000 lei, inclusiv TVA.

Podul Colentina

Ȋn anul 2008 s-au executat lucrări de reabilitare la Podul Colentina în vederea respectării condiţiilor de siguranţă a traficului rutier, în conformitate cu normativele în vigoare.

Raportul de expertiză tehnică a impus executarea următoarelor tipuri de lucrări:
- Lucrări de hidroizolaţii la pod;
- Lucrări de asigurare a scurgerii apelor;
- Refacerea căii de rulare;
- Refacerea trotuarelor şi a parapetului;
- Reparaţii cu mortare speciale la partea de infrastructură;
- Racordarea cu terasamentele;

Valoarea lucrărilor executate este de 4.160.000 lei, inclusiv TVA.

5. PARCӐRI

Ai străzi, ai bulevarde şi pasaje, obligatoriu trebuie să asiguri locuri de parcare. Numai în zona centrală, estimările făcute arată ca există o cerinţă de peste 30.000 de locuri de parcare, iar în următorii ani cererea va creşte până la aprox. 90.000 de locuri, ceea ce înseamna că, timp de 10 ani, ar trebui să existe un ritm de 9.000 de locuri de parcare în fiecare an, pentru a satisface această cerinţă.

Complexitatea problemei a impus necesitatea elaborării unei concepţii coerente şi clare de abordare şi nu rezolvări simpliste, superficiale, de moment, lipsite de perspectivă. Ȋn acest sens, acţiunile, priorităţile şi investiţiile se ghidează pe proiecte şi programe pe termen scurt, mediu şi lung, conţinute în principal în Strategia de parcare pe teritoriul Bucureştiului şi în masterplanul de transport, documente fundamentate de specialişti în domeniu.

Am conceput primul sistem public de parcări moderne din Capitală, am creat proiecte, am găsit şi formula de finanţare (parteneriat public-privat) şi ne-am apucat de treaba. Este vorba despre STRATEGIA DE PARCARE, studiu realizat de experti internationali. Am avansat enorm față de acum patru ani, iar astăzi avem în diverse stadii de planificare şi execuție mai multe parcaje, care, în curând, vor împânzi oraşul.
Ȋn strategia de parcări s-au identificat deja 69 de locaţii pentru parcări subterane, din care prioritare ar fi 22, existând şi alte 88 de propuneri de amplasamente pentru parcaje sub şi supraterane pe teritoriul Bucureştiului.

Există mai multe tipuri de parcări:

Parcări supraterane:
• Parcare supraterană în imediata vecinătate a Stadionului Naţional: 1.300 locuri, finalizare – semestrul II 2012
• Parcajul suprateran Colţea: 420 locuri (PPP), finalizare – semestrul II 2015

Parcări subterane pentru zona centrală, unde spaţiul este limitat:
• Parcaj subteran Piaţa Universităţii: 420 locuri (PPP), finalizare – semestrul II 2012
• Parcaj subteran Piata Walter Mărăcineanu: 242 locuri (PPP), finalizare – semestrul I 2015
• Parcaj subteran Piaţa Alba Iulia: 1.200 locuri (PPP), finalizare – semestrul I 2015
• Parcaj subteran Piaţa Dorobanţi: 254 locuri (PPP), finalizare – semestrul I 2014
• Parcaj subteran Piaţa Edgar Quinet: 380 locuri (PPP), finalizare – semestrul II 2013
• Parcaj subteran Gara de Nord: 1.487 locuri (PPP), finalizare – semestrul I 2016
• Parcaj subteran Piaţa Charles de Gaulle: 603 locuri (PPP), finalizare – semestrul II 2014
• Parcaj subteran in zona Bibliotecii Naţionale – bd. Unirii: cca. 3.000 locuri, finalizare – semestrul I 2016
• Parcaje subterane în galeriile metroului: cca. 550 locuri, finalizare – semestrul I 2013

Parcări tip Park & Ride, care au drept scop descurajarea traficului în centrul oraşului:
Primele locaţii:
• Zona Aerogarii: 200 locuri, finalizare – semestrul I 2013
• Zona Iancului – Pantelimon: 250 locuri, finalizare – semestrul I 2014
• Zona Liviu Rebreanu: 220 locuri, finalizare – semestrul I 2014
• Zona IMGB: 220-250 locuri, finalizare – semestrul II 2013
• Zona Militari: 250 locuri, finalizare – semestrul I 2015

Parcări rezidenţiale, între blocuri:
• Perioade diferite, în funcţie de locaţii şi numărul lor, fiind structurate pe trei tipuri: de 130 de locuri, 300 de locuri şi 500 de locuri.
• Minimum 20 de parcari pana in 2015

Parcaj subteran Piaţa Universităţii

Este amplasat în Piaţa Universităţii, în centrul oraşului, în plină zonă istorică şi urbană.Are o capacitate de 420 de locuri pentru autoturisme şi 25 locuri pentru motociclete.

Este realizată pe trei niveluri subterane şi are în total 14.025 mp. La suprafaţă, se va realiza o amenajare arhitecturală şi urbanistică în care vor fi reamplasate cele 4 statui (Mihai Viteazu, Gh. Lazăr, Spiru Haret şi Heliade Rădulescu) într-un concept nou, unitar şi semnificativ pentru centrul Bucureştiului, soluţia fiind rezultată în urma unui concurs internaţional de arhitectură.

Este prima parcare subterană care se construieşte în ultimii 22 de ani şi care reprezintă debutul real al sistemului public de parcări moderne din Capitală.

De remarcat ca această parcare nu se face din bani publici, ci prin parteneriat public-privat, prin atragerea de investiţii private străine, în obiective publice. Investitorul privat va opera această parcare o perioadă de timp, având obligaţia de a asigura o redevenţă anuală care intră în bugetul local. Astfel, în premieră, în Bucureşti, sunt atraşi bani privaţi în investiţii publice, iar aceşti bani din investiţii devin surse de venit pentru Municipalitate.

Termen de finalizare – sem. I – 2012.

Parcare supraterană şi teren de sport în imediata vecinătate a stadionului Arena Naţională

Este destinată atât participanţilor la manifestările culturale sau sportive de pe stadion, cât şi locuitorilor din zonă sau celor care se află în tranzit.

Capacitatea este de 1.300 de locuri de parcare, pe patru niveluri (P+3) cu o înălţime de 13,5 metri şi o suprafaţă total construită de 32.400 mp, amprenta la sol fiind de 7.500 mp. Terasa parcării va fi amenajată special cu terenuri destinate activităţilor sportive, acoperite cu materiale specifice pentru practicarea sporturilor în aer liber (minifotbal, teren de tenis, handbal, baschet) şi are o suprafaţă de 5.500 mp.

Termen de finalizare – sem I – 2012.

6. LUCRӐRI LA SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APӐ ŞI CANAL

Bucureştiul trebuie să se ridice la standardele europene, pentru care acoperirea în proportie de 100% cu reţele de apă şi canalizare şi construirea unei staţii de epurare cu treaptă secundară (epurare biologică) este un element fundamental cu consecinţe majore asupra calităţii vieţii în Capitală şi nu numai.

La sfârşitul anului 2008, 23% din numărul total de străzi nu aveau apa şi canal (cca 4,5 % din locuitorii Bucureştiului fiind afectaţi) şi, în doar patru ani, procentul strazilor „de pământ”, lipsite de apă şi canalizare, a scăzut considerabil: de la 23% la 14% (cca 2% – înca cel puţin 40.000 de bucureşteni beneficiază acum de apă şi canal).

Ȋn perioada 2008-2012 s-au finalizat:
• 317 străzi însumând 101,94 km reţea publică de alimentare cu apă;
• 40 km reţea publică de canalizare menajeră;
• 6,5 km reţea publică de canalizare pluvial;
• 45,3 km reţea de drum public;
• 4 staţii de preepurare a apelor pluviale;
• 15 staţii de pompare a apelor uzate menajere
• o staţie de pompare apă potabilă.

Sunt în lucru sau în diverse faze de finalizare:
• 53 de străzi însumând 20 km reţea publică de alimentare cu apă;
• 14,600 m reţea publică de canalizare menajeră.

Lucrări în curs de execuţie:
1. Cartierul Ion Creangă, sector 2 : 12 străzi, respectiv 4.917 m reţea publică de canalizare menajeră.
2. Zona şos. Bucureşti – Măgurele, sector 5 : 30 străzi, adică 10.000 m reţea publică de alimentare cu apă şi un număr de 9.500 m reţea publică de canalizare menajeră.

Un număr important de cartiere vechi ale Capitalei aveau un grad de acoperire a serviciului de alimentare cu apa şi canalizare de numai 45-50%: cartierele Băneasa, Vatra Nouă, Chitila Triaj, Străuleşti (sectorul 1), cartierele Andronache, Ion Creangă (sectorul 2), cartierul Olimpia, cartierul Progresului şi cartierul Apărătorii Patriei (sectorul 4), cartierul Bucureşti Măgurele (sectorul 5) şi cartierul Giuleşti Sârbi (sectorul 6).

Această situaţie a impus, încă din mandatele precedente, implementarea unui program amplu de „reabilitare a zonelor urbane cu deficienţe majore în sistemul de canalizare şi alimentare cu apa în municipiul Bucureşti – inclusiv modernizarea sistemului rutier aferent în sectoarele 1 şi 6”. Ȋn afara lucrărilor incluse în acest program, începând cu 2008 au fost lansate noi proiecte de execuţie lucrări în cartierele Andronache, Ion Creangă, Petricani, Progresului, Apărătorii Patriei şi Bucureşti Măgurele.