Bucureştiul în cultura românească

 
Bucureştiul este vocea cea mai puternică în cultura românească. Primăria Municipiului susţine financiar, coordonează şi administrează 26 de instituţii publice de cultură: Bulandra, Nottara, Odeon, Teatrul Mic, Teatrul de Comedie, Teatrul Evreiesc de Stat, Teatrul de Revistă Constantin Tănase, Teatrul Masca, Teatrul Tineretului Metropolis, Teatrul pentru Copii şi Tineret Ion Creangă, Teatrul de Animaţie Ţăndărică, Teatrul Excelsior, Opera Comică pentru Copii, Circul Globus Bucureşti, Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului Bucureşti (ARCUB), Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic Bucureşti (AMPT), Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Naţional al Literaturii Române, Biblioteca Metropolitană Bucureşti, Şcoala de Arte Bucureşti, Centrul de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare, Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului – Mogoşoaia, Universitatea Populară Dalles şi Casa de Cultură Friederich Shiller.

Concret, implicarea Municipalităţii se materializează în principal prin:
• Asigurarea cheltuielilor salariale şi a celor operaţionale (întreţinere, utilităţi, etc.).
• Susţinerea activităţilor specifice – spectacole, evenimente, festivaluri, expoziţii, simpozioane, conferinţe etc. desfăşurate în ţară şi străinătate.
• Menţinerea locaţiilor în care îşi desfăşoară activitatea prin susţinerea financiară a multora dintre dotările tehnice, reparaţii, reabilitări de spaţii şi modernizări generale.

 

1. LUCRӐRI EXECUTATE asupra instituţiilor publice de cultură

Refaceri, reabilitări, modernizări şi dotări:
- Refacerea şi modernizarea noii săli de spectacol a teatrului Excelsior (Teatrul pentru copii şi tineret) care este, practic, singura sală de spectacol realizată în Bucureşti în ultimii 20 de ani.
- Finalizarea lucrărilor de modernizare şi extindere a Teatrului de Revistă Constantin Tănase şi reabilitarea Teatrului de Vară.
- Finalizarea reamenajării Sălii Studio a Teatrului Odeon.
- Reabilitarea şi modernizarea sălii Atelier a Teatrului de Comedie (deschisă oficial în 2009).
- Restaurarea şi începerea consolidării şi a reabilitării Palatelor Brâncoveneşti.
- Amenajarea şi restaurarea ansamblului istoric Mogoşoaia şi a parcului adiacent, care a fost extins.
- Reabilitări şi amenajări la Teatrul Mic.
- Extindere la Teatrul Masca.
- Reabilitări şi reparaţii la nivelul diverselor sedii ale Bibliotecii Metropolitane Bucureşti, precum: finalizarea lucrărilor la Biblioteca Publică Octavian Goga, la Casa Anton Pann şi la filialele George Topârceanu şi Gheorghe Lazăr.
- Reabilitarea sălii Centrului de Proiecte Culturale a Municipiului Bucureşti (ArCub).
- Reabilitarea şi modernizarea sălii Opera Comică pentru Copii.
- Începerea lucrărilor de modernizare a clădirii Centrului de Creaţie, Artă şi Tradiţie a Municipiului (CreArt) în care se vor amenaja o nouă sală de spectacole şi ateliere de creaţie.

 

2. CENTRUL ISTORIC – inima oraşului

Centrul Istoric este un loc important pentru viaţa oraşului. Aici se găseşte cea mai mare parte a zonei vechi, istorice a Capitalei, cu străzi de importanţă culturală şi de reală valoare istorică, cu nume de rezonanţă la nivel naţional (Lipscani, Gabroveni, Smârdan).

Din păcate, mult timp această zonă a fost neglijată, fiind în situaţia de a ajunge într-un stadiu fizic de degradare severă, prin agresiuni repetate şi concertate asupra esenţei Centrului Istoric.

În anul 2008, la preluarea mandatului de către Primarului General Sorin Oprescu, era adjudecată o licitaţie în baza unui proiect de reabilitare a infrastructurii stradale şi edilitare şi de amenajări stradale de către firma Sedesa. Lucrurile nu au mers, însă, pe o linie corectă şi pozitivă. Lucrările stagnau nejustificat, cheltuieli deja se făcuseră, şi nu se vedeau rezultatele. După evaluări şi negocieri îndelungate, contractual a fost reziliat, iar lucrările au fost reluate cu alte firme.

Pentru a înnobila şi creşte potenţialul arhitectonic al zonei:

- Statuia Lupoaica a fost readusă la vechiul ei amplasament in capătul străzii Lipscani, iar acea zona a fost denumită Piaţa Roma.
- În continuarea Pieţii Roma şi a Centrului Istoric Zona A, s-a reabilitat Pasajul Pietonal Lipscani, redenumit Pasajul Latin. Acesta a fost înzestrat cu două basoreliefuri decorative reprezentând elemente ale istoriei României de la daci şi romani până în vremea lui Constantin Brâncoveanu. Acesta s-a transformat dintr-un simplu culoar subteran insalubru şi de neutilizat, într-un pasaj de traversare cu iz de obiectiv cultural.

În zona Bisericii Sfântul Dumitru şi a Teatrului de Comedie se vor amplasa două statui, una dedicată Maestrului teatrului românesc, Gheoghe Dinică (în faţa teatrului) şi cea de-a doua “Omul, Timpul şi Spaţiul” realizată de reputatul artist Ion Mănescu, la intersecţia străzilor Filitti cu str. Tonitza, în vecinătatea căreia se va realiza şi o fântână arteziană ca punct de atracţie al zonei.

Planul de acţiune pentru refacerea Centrului Vechi a vizat, în afară de finalizarea lucrărilor de refacere a infrastructurii stradale şi edilitare, creşterea potenţialului arhitectonic al zonei şi conservarea valorii istorice a Centrului Istoric, dată de siturile moştenite, de biserici, de fundaţia clădirilor ce datează de mai mult de 600 de ani.

 

3. RECUNOAŞTERE ŞI APRECIERE PENTRU ARTIŞTII ROMȂNI

Prof. dr. Sorin Oprescu, Primarul General al Municipiului Bucureşti:

Am încercat în ultimii ani, prin sprijinirea mai multor evenimente culturale şi prin iniţierea unor programe menite să celebreze şi să aducă în prim-mari valori ale culturii româneşti, să le transmitem românilor în general şi bucureştenilor în special că au suficiente motive să fie mândri. Am constatat că sălile de spectacole, de vernisaj, teatrele şi muzeele sunt pline. Şi sunt mulţi oameni tineri care participă la astfel de evenimente. Asta nu face decât să mă bucure. Vreau să cred că o mică contribuţie a avut şi Primăria. Oricum, cred că românii nu îşi uită valorile şi, chiar dacă s-ar întâmpla acest lucru, rolul nostru, al autorităţilor, este şi trebuie să fie acela de a le reaminti mereu cine suntem şi încotro ne îndreptăm.

În mai 2012, cu prilejul sărbătoririi Zilei Regalităţii Primarul General, Sorin Oprescu, i-a oferit Majestăţii Sale, Regele Mihai I, în semn de aleasă preţuire, placheta ce marchează iniţierea proiectului Municipalităţii pentru amenajarea “Piaţetei Regelui”, un spaţiu public, simbol al istoriei naţionale, dedicat personalităţii M.S. Regele Mihai I. Piaţeta va fi inaugurată la data de 25 octombrie, cu ocazia zilei de naştere a Majestăţii Sale.

În martie 2012, Primarul General, Sorin Oprescu, a acordat Placheta Oraşului Bucureşti actorului Ion Caramitru, în semn de recunoaştere şi apreciere pentru întreaga sa carieră. Ion Caramitru a primit o stea pe Aleea Celebrităţilor din Bucureşti, alăturându-se, astfel, altor mari personalităţi ale teatrului şi filmului din România, care au primit aceeaşi distincţie: Ileana Stana Ionescu, Sebastian Papaiani, Mariana Mihuţ, Tamara Buciuceanu-Botez, Florin Piersic, Victor Rebengiuc, Radu Beligan, Amza Pellea (postum), Maia Morgenstern, Alexandru Tocilescu, Mircea Albulescu, Draga Olteanu Matei şi Stela Popescu.